Dacia a anunțat că a livrat mașina cu numărul 4.000.000. Vehiculul (foto) este un model Dacia Duster 4x4, versiunea Lauréate, fiind livrat către o clientă din România, de profesie medic, în vârstă de 58 ani. Ca să ne dăm seama cum s-au schimbat lucrurile la Mioveni, primul milion de mașini fabricate acolo s-a realizat în 17 ani, iar ultimul milion, în 3 ani şi 5 luni în prezent. Pragul de 1.000.000 a fost atins în 1985, cel de 2.000.000 în 1998, iar cel de 3.000.000 în 2007. Investiţiile Renault în platforma de la Mioveni au totalizat circa 1,2 miliarde de euro. În prezent, Dacia produce la Mioveni 65 de mașini pe oră! Jumătate dintre ele sunt Duster.
Showing posts with label romania. Show all posts
Showing posts with label romania. Show all posts
Friday, March 18, 2011
Dacia la 4 milioane
Dacia a anunțat că a livrat mașina cu numărul 4.000.000. Vehiculul (foto) este un model Dacia Duster 4x4, versiunea Lauréate, fiind livrat către o clientă din România, de profesie medic, în vârstă de 58 ani. Ca să ne dăm seama cum s-au schimbat lucrurile la Mioveni, primul milion de mașini fabricate acolo s-a realizat în 17 ani, iar ultimul milion, în 3 ani şi 5 luni în prezent. Pragul de 1.000.000 a fost atins în 1985, cel de 2.000.000 în 1998, iar cel de 3.000.000 în 2007. Investiţiile Renault în platforma de la Mioveni au totalizat circa 1,2 miliarde de euro. În prezent, Dacia produce la Mioveni 65 de mașini pe oră! Jumătate dintre ele sunt Duster.
Tuesday, March 01, 2011
Saturday, February 19, 2011
Friday, January 14, 2011
Corupție + cutremur = moarte
Cifrele sunt seci: peste 80% din totalul morților înregistrați în urma cutremurelor în ultimele trei decenii sunt din țări cu un nivel foarte ridicat al corupției. Un articol de pe site-ul Futurity atribuie aceste cifre unui studiu apărut în revista ”Nature”, intitulat ”Corupția ucide”. Cauzele sunt simple: corupția duce la folosirea de materiale și metode de construcție inadecvate, la amplasarea clădirilor în zone periculoase și la nerespectarea reglementărilor privind standardele de construcție. Harta din fotografie, disponibilă pe Transparency.org, prezintă rezultatele Indicelui Corupției percepute la nivelul anului 2010. România are un indice de 3,7 pe o scară în care 0 desemnează cel mai ridicat nivel al corupției iar 10 nivelul cel mai scăzut. Desigur, cu cât o țară e mai săracă, cu atât e mai coruptă. Diferențele în caz de cutremur sunt clare: un seism de 7 grade pe scara Richter produs în 2010 în Noua Zeelandă (indice corupție - 9,3) nu a omorât nici măcar o persoană, în timp ce în Haiti (indice corupție - 2,2) bilanțul a fost de 300.000 de morți. Sigur, corupția nu e singura cauză, dar are o contribuție majoră. Și un citat care ar trebui să ne dea de gândit: ”Integritatea structurală a unei clădiri nu e mai puternică decât integritatea socială a celui care o construiește”.
Friday, December 24, 2010
Thursday, November 18, 2010
Katy Perry promovează... Budapesta?
Nu-i așa că unii se vor întreba unde e orașul ăla frumos unde s-a turnat videoclipul și vor da un search pe Google? Și poate vor merge acolo?
Tuesday, November 16, 2010
România, analizată la rece - foarte rece
Dați click pe link, merită!Geopolitical Journey, Part 3: Romania is republished with permission of STRATFOR.
By George Friedman
In school, many of us learned the poem Invictus. It concludes with the line, “I am the master of my fate, I am the captain of my soul.” This is a line that a Victorian gentleman might bequeath to an American businessman. It is not a line that resonates in Romania. Nothing in their history tells Romanians that they rule their fate or dominate their soul. Everything in their history is a lesson in how fate masters them or how their very soul is a captive of history. As a nation, Romanians have modest hopes and expectations tempered by their past.
Read more
Tuesday, October 19, 2010
Țările cu brand de țară
Oare cât au investit americanii în brandul lor de țară? Dar nemții sau francezii? Cert este că, potrivit rezultatelor Indicelui Mărcilor de Ţară Anholt-GfK Roper pe 2010, realizat de GfK, aceste trei națiuni ocupă primele poziții în ceea ce priveşte imaginea globală. Practic, clasamentul ierarhizează statele cu cele mai bune branduri de țară. Iată cum arată Top 10:
1. SUA
2. Germania
3. Franţa
4. Marea Britanie
5. Japonia
6. Canada
7. Italia
8. Elveţia
9. Australia
10. Suedia
1. SUA
2. Germania
3. Franţa
4. Marea Britanie
5. Japonia
6. Canada
7. Italia
8. Elveţia
9. Australia
10. Suedia
Thursday, October 14, 2010
Bucureștiul de la etajul 21
Wednesday, October 13, 2010
Friday, June 11, 2010
Sună cunoscut?
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă:
"Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!".
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
"Trebuie să fie tare bune merele alea", îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:
"Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela".
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: "Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere".
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela".
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.
Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:
"Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere".
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: "Am făcut un târg nemaipomenit.
Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului". Primul străjer merse la stolnic:
"M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!".
Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere".
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: "Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere".
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: "Măria ta, iată, am îndeplinit porunca.
Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere".
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: "Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump!
Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.
Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!"
"Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!".
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
"Trebuie să fie tare bune merele alea", îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:
"Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela".
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: "Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere".
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela".
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.
Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:
"Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere".
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: "Am făcut un târg nemaipomenit.
Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului". Primul străjer merse la stolnic:
"M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!".
Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere".
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: "Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere".
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: "Măria ta, iată, am îndeplinit porunca.
Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere".
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: "Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump!
Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.
Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!"
Monday, March 01, 2010
Tuesday, February 09, 2010
Majestate, luaţi cu magiun!
Nici un rege nu poate trăi fără magiun. Iar dacă acesta este "natural de prune Topoloveni", satisfacţia este garantată - cunoaştem prea bine proprietăţile eliberatoare ale magiunului. Poate de aceea, SC Sonimpex Serv Com SRL, compania care produce "Magiunul natural de prune Topoloveni", a primit titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regale a României pentru următorii trei ani. Permiteţi să citez: "Principesa Moştenitoare Margareta a României i-a inmânat diploma doamnei director Bibiana Stanciulov, alături de care au fost prezenţi la eveniment familia, prietenii, dar şi persoane din viaţa publică. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare şi-a arătat încă o dată susţinerea pentru singurul dulce sănătos de pe piaţă". Ar putea apărea totuşi, un conflict de interese, având în vedere că la Curtea Regală fructul preferat este Duda.
Monday, January 25, 2010
Mioriţa violet
Pe-un picior de plai,
La Izvor, pe Splai,
Iată vin la vale,
Pentru confruntare,
Două siluete
Mândre, violete.
Unul e Traian,
Baciul constăntean
Mergând pe furiş,
Şi privind cruciş.
Cu engleza “unsă”,
Si şuviţa tunsă.
Iar celălalt e
Lider PSD.
Familist convins,
Prostănac distins,
Care bea şampanii
Când îl bat duşmanii.
Se strânse Băselu’
Şi cu tot cartelu’
Şi se tot vorbiră
Şi se sfatuiră
Pe l-apus de soare
Fix la confruntare
În seara senină
Şi cu lună plină,
Să-i pună lui Geoană,
Sare drept pe rană.
Şi să-i dea incet
Flăcări violet.
Şi cum se gândiră
Îndată porniră.
După doar o tură
Pe Geoană-l făcură
Una-cu-pamântu’,
Că s-a dus la Vântu.
Şi cu tot cu Crinu’
El pierdu scrutinu’.
Îmbătat cu suc,
Victor Hrebenciuc
Vine şi declară
Că atunci, joi seară
S-au aprins încet
Flăcări violet,
Luminând în şoapte
Un mandat de-o noapte
De această dată,
Foarte revoltată,
Mihaela Geoană
Ca o primă-doamnă
Declară că ştie
Că a fost magie
Acuzând frenetic
De-atac energetic.
Căci soţul iubit
Atunci i-a şoptit:
“Au, dragostea mea,
M-a pişcat ceva”.
Şi o ţară-ntreagă
Nu poa’ sa-nţeleagă,
Care vrăjitoare
Ar putea fi-n stare
Să facă magie
La preşedinţie.
Băsescu declară
Ca să ştie-o ţară:
“Vinovat mă fac
De acel atac.
Avea Boc la el
Patru Duracell
Şi m-a sfătuit
Ca să le inghit
C-o să-mi dea vigoare,
Pentru confruntare.
Dar era prea mult,
C-am mâncat iaurt.
Şi vrând să le-ascund
Le-am băgat în fund.
(Şi-acum d-asta par
Şi eu găozar).
Şi-ntr-un plin avânt,
Am scăpat un vânt
Plin de energii,
De la baterii
Ce-a purtat încet
Flăcări violet,
Ce-atârnau cu greu
Pri-mprejurul meu.
Şi când a simţit
Geoană s-a oprit,
A oprit cuvântu’
Că îi place …”Vantu’..”.
Din acel moment
N-a mai fost atent
Doar puţin surprins
Fiindcă l-am învins.
Tre’ să spun cinstit
N-aş fi reuşit
Făr-al meu secret:
...Flăcări violet!”
La Izvor, pe Splai,
Iată vin la vale,
Pentru confruntare,
Două siluete
Mândre, violete.
Unul e Traian,
Baciul constăntean
Mergând pe furiş,
Şi privind cruciş.
Cu engleza “unsă”,
Si şuviţa tunsă.
Iar celălalt e
Lider PSD.
Familist convins,
Prostănac distins,
Care bea şampanii
Când îl bat duşmanii.
Se strânse Băselu’
Şi cu tot cartelu’
Şi se tot vorbiră
Şi se sfatuiră
Pe l-apus de soare
Fix la confruntare
În seara senină
Şi cu lună plină,
Să-i pună lui Geoană,
Sare drept pe rană.
Şi să-i dea incet
Flăcări violet.
Şi cum se gândiră
Îndată porniră.
După doar o tură
Pe Geoană-l făcură
Una-cu-pamântu’,
Că s-a dus la Vântu.
Şi cu tot cu Crinu’
El pierdu scrutinu’.
Îmbătat cu suc,
Victor Hrebenciuc
Vine şi declară
Că atunci, joi seară
S-au aprins încet
Flăcări violet,
Luminând în şoapte
Un mandat de-o noapte
De această dată,
Foarte revoltată,
Mihaela Geoană
Ca o primă-doamnă
Declară că ştie
Că a fost magie
Acuzând frenetic
De-atac energetic.
Căci soţul iubit
Atunci i-a şoptit:
“Au, dragostea mea,
M-a pişcat ceva”.
Şi o ţară-ntreagă
Nu poa’ sa-nţeleagă,
Care vrăjitoare
Ar putea fi-n stare
Să facă magie
La preşedinţie.
Băsescu declară
Ca să ştie-o ţară:
“Vinovat mă fac
De acel atac.
Avea Boc la el
Patru Duracell
Şi m-a sfătuit
Ca să le inghit
C-o să-mi dea vigoare,
Pentru confruntare.
Dar era prea mult,
C-am mâncat iaurt.
Şi vrând să le-ascund
Le-am băgat în fund.
(Şi-acum d-asta par
Şi eu găozar).
Şi-ntr-un plin avânt,
Am scăpat un vânt
Plin de energii,
De la baterii
Ce-a purtat încet
Flăcări violet,
Ce-atârnau cu greu
Pri-mprejurul meu.
Şi când a simţit
Geoană s-a oprit,
A oprit cuvântu’
Că îi place …”Vantu’..”.
Din acel moment
N-a mai fost atent
Doar puţin surprins
Fiindcă l-am învins.
Tre’ să spun cinstit
N-aş fi reuşit
Făr-al meu secret:
...Flăcări violet!”
Tuesday, December 22, 2009
22 Decembrie 1989
Era o zi ca de primăvară şi ieşisem la un fotbal de dimineaţă. Eram la unchiul meu (nea Tibere cum îi spunem în familie) în vacanţa de iarnă şi în serile precedente ascultasem la Europa Liberă despre ce se întâmplase la Timişoara. În ziua de dinainte văzusem în direct cum îl huiduiseră pe Ceauşescu. Dar am jucat liniştit fotbal până pe la trei şi am pornit agale spre casă. Ajuns în curte, am observat o lipsă totală de activitate (de obicei, în perioada Sărbătorilor era mare forfotă pentru "cele cuvenite" ce se pun pe masă). Într-un colţ de geam din bucătăria de vară se afla un aparat de radio, de unde o voce gravă spunea ceva despre "un comunicat important pentru ţară". Primul impuls a fost să mă gândesc că erau reluări de piese de teatru cu 23 august (cine a trăit în vremurile acelea ştie de ce). Apoi, nea Tibere, transfigurat şi cu ochii în lacrimi a coborât din casă şi mi-a spus "Gabriel, a fugit Ceauşescu". Nu înţelegeam de ce plânge, fiindcă mie mi se părea o veste bună. Apoi, nu m-am mai dat dus din faţa televizorului toată ziua şi o bună parte din noapte. Aşa a fost, pentru mine, 22 decembrie 1989.
Friday, December 18, 2009
Românii, campioni la imigraţie
În perioada 2001-2008, numărul românilor care trăiesc într-o altă ţară a Uniunii Europene a crescut de la 300.000 la 1,7 milioane, potrivit statisticilor Eurostat. Românii sunt cel mai mare grup de imigranţi intracomunitari, fiind urmaţi de italieni (1,3 milioane) şi polonezi (1,2 milioane). Cifrele sunt, desigur, cele oferite de birourile de statistică din fiecare stat membru. În total, 30,8 milioane de cetăţeni străini trăiesc în cele 27 de ţări membre UE. Cel mai mare grup de imigranţi din afara spaţiului comunitar este format din turci (2,4 milioane), aceştia fiind urmaţi de marocani (1,7 milioane) şi albanezi (1 milion).
Monday, November 09, 2009
Focus grup virtual în Second Life
GfK România lansează în premieră un proiect de cercetare în Virtual Bucharest, pe platforma de socializare Second Life. Focus grupul are drept scop cercetarea opiniilor, atitudinilor, motivaţiilor, aşteptărilor şi stilului de viaţă al utilizatorilor în Second Life. Acest focus grup în Second Life este parte a unui proiect amplu de cercetare calitativă care şi-a propus investigarea stilului de viaţă al tinerilor între 15 şi 22 de ani. Despre Virtual Bucharest am scris deja, este o replică tridimensională a unei părţi a Capitalei.
Tuesday, October 20, 2009
Evoluţie probabilă?
2008: Va veni criza în România? - Care criză?
2010: Când va ieşi România din criză? - Care România?
2010: Când va ieşi România din criză? - Care România?
Thursday, September 10, 2009
Amintiri din Epoca de Aur
Vine în cinematografele din România, dar va rula sub forma a două filme separate, proiectate la distanţă de o lună. Prima parte (Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăşi, frumoasă e viaţa!) va rula din 25 septembrie în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Timişoara, Bacău şi Piteşti, iar partea a doua (Dragoste în timpul liber), va rula din 23 octombrie. Detalii, poze şi alte păreri găsiţi pe site-ul www.amintiridinepocadeaur.ro.
Monday, September 07, 2009
Economia pe vapor
- Ia spune, Bulă, cu ce seamănă economia noastră de piaţă? întreabă profesoara.
- Cu un vapor.
- Cum adică?
- Păi, doamna profesoară, este că economia noastră de piaţă abia se ţine pe linia de plutire?
Este.
Se clatină din toate părţile?
Se clatină.
Îţi vine să vomiţi?
Îţi vine.
Poţi să cobori?
Nu poţi!
- Cu un vapor.
- Cum adică?
- Păi, doamna profesoară, este că economia noastră de piaţă abia se ţine pe linia de plutire?
Este.
Se clatină din toate părţile?
Se clatină.
Îţi vine să vomiţi?
Îţi vine.
Poţi să cobori?
Nu poţi!
Subscribe to:
Posts (Atom)











