Originea numelor cartierelor din Bucureşti

Nu e verificată, am primit-o pe mail, dar sună interesant:

Balta Albă - Se pare că în zonă se afla o groapă de var unde, în vremea lui vodă Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă. Albă.
Băneasa - Nevasta banului. În cazul de faţă, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el, nici turcii nu se înţelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedează şi o parte din apropiaţii lui Rákóczi. Mai exact, o ceată de husari conduşi de groful Miklós Bercsényi. Nu ştim dacă au stat doar ca să-şi tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucureşti, husarii "Berceni" au luat o pauză.
Colentina - Probabil e doar o legendă (asemanatoare cu cea a lui Bucur). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi învins pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi "Olintina".
Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc" - regionalism care înseamnă "a cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".
Crângaşi - Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei - un crâng. Aici trăiau, normal, crângaşii.
Dămăroaia - această moşie parcelată a aparţinut boieroaicei Maria Damaris
Dealul Spirii - După numele doctorului Spiridon Kristofi (i se mai zicea şi "Spirea"), care a ridicat în 1765 pe Dealul Lupeştilor o biserică (Spirea Veche)
Dristor - vine de la breasla piuarilor, care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «dârstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosita la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii făceau "dârste" şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezenţe cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în Bucureşti pe la vest la 1821, îşi aşează aici tabăra de panduri.
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina(!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.
Floreasca - după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreştii
Ghencea - Din turcă vine. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică - Biserica Ghencei.
Giuleşti – O proprietate boierească, a Juleştilor.
Lipscani - din slavă - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei" era Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - În secolul XIX, aici era zona de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici "Pirotehnia Armatei".
Pantelimon - îşi ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă, "pan" înseamnă "tot" şi "éléïmon" înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul XIX spre aducerea aminte a Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.
Sălăjan - Un nume şi mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci de la Leon Szilaghi, cunoscut şi sub numele de Leontin Sălăjan.
Titan - îşi ia numele de la fabrica de ciment "Titan", construită la începutul secolului XX,
Vitan - De la D. Papazoglu aflăm ce-i acela un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea"